Povestea a două mame din Ucraina care și-au refăcut viața în R. Moldova

Au ajuns în Republica Moldova cu două rucsacuri și o teamă care nu încăpea în niciun bagaj. La frontiera moldovenească, spun ele, era agitație și incertitudine, transmite Știri.md cu referire la tvn.md.

„Soțul a rămas în Ucraina, este foarte greu, doar Dumnezeu ne ajută. Pentru copii îmi fac griji. De noi, ca de noi, dar pentru copii îmi fac griji. Bărbaților nu le permit să treacă”, povestește una dintre ele.

Au trecut patru ani de când s-au refugiat în Republica Moldova. Deși spun că se simt în siguranță, gândul le-a rămas acasă.

„Nimeni nu s-a gândit că va dura atât de mult. Toți sperau că va fi doar o perioadă scurtă, că ne vor speria și se va finaliza”, spune Victoria.

Una dintre cele mai mari dificultăți a fost și rămâne găsirea unui loc de muncă stabil.

„După un an de război, am înțeles că lucrurile nu vor reveni curând la normal și că revenirea va fi de durată. Am încercat să mă angajez aici, la Edineț. Nu știu dacă a fost un privilegiu după gen pentru candidat, dar au ales un bărbat…”, afirmă Anghelina Lazareva.

Victoria muncește sezonier, la câmp, alături de femeile din localitate.

„Pentru mine nu este o muncă stabilă, dar trebuie să fac orice, pentru că am un copil care nu întreabă dacă dorești sau nu”, spune ea.

De patru ani, copilul Victoriei învață online, în sistemul ucrainean. Integrarea în școala din Republica Moldova ar fi însemnat un nou început – altă limbă, alt curriculum, alte reguli.

„Eu înțelegeam că nu voi reuși și limba rusă, și limba română. Era nevoie de un tutore. Copilului și așa îi era foarte greu să se acomodeze, iar financiar nu aș fi reușit”, explică Victoria Carineac.

Refugiații vorbesc și despre dificultățile cotidiene – accesul la servicii medicale, transport, lipsa unor activități sau servicii adaptate nevoilor lor.

„Nu reușesc să ajung la specialiști de profil, chiar dacă achit polița medicală în fiecare an. Când vii într-un oraș mai mic și nu ești acomodat, ai dori anumite activități, dar ele nu există”, spune Anghelina.

Victoria adaugă că sprijinul financiar a fost oferit doar în primul an.

„Acum suntem pe autofinanțare. Poziția mea este că trebuie să muncești, ai mâini, ai picioare – lucrează. Întrebarea este cât de suficient este plătit. Noi încă ne menținem, dar acum îmi este foarte greu”, a spus ea.

Potrivit datelor oficiale, în Republica Moldova se află în prezent aproximativ 140.000 de refugiați ucraineni, dintre care circa 88.000 dețin acte privind protecția temporară.