De la elicoptere la sateliți: Drumul unui moldovean în industria spațială

Parcursul său profesional traversează trei țări, ani de studii tehnice și o pasiune constantă pentru tehnologiile care ne duc mai aproape de stele, transmite Știri.md.

Rădăcini în aviație

Anatol Cojocari s-a născut în 1988, în fosta Uniune Sovietică, într-un orășel din apropierea lacului Baikal. Tatăl său era mecanic de elicoptere militare Mi-8 și Mi-6, iar unchii – piloți. După destrămarea URSS, familia a revenit în Republica Moldova, în satul Isacova, raionul Orhei.

„Pentru mine, elicopterele erau ceva apropiat de Star Wars. Poți să manevrezi, să aterizezi aproape oriunde. Sunt foarte versatile”, spune el. Această fascinație pentru zbor și mecanică l-a împins spre electronică, propulsie și, ulterior, spre domeniul aerospațial.

Studiile în Italia și descoperirea spațiului

În 2004, Anatol s-a mutat în Italia, unde și-a continuat studiile. A absolvit un profil de electronică și telecomunicații, perioadă pe care o consideră decisivă pentru încrederea sa profesională. „Un lucru e ceea ce imaginezi și alt lucru e când creezi tu singur o tehnologie”, afirmă el.

A urmat apoi cursurile la Universitatea din Padova, unde a obținut licența și masteratul. În timpul studiilor, a efectuat stagii suplimentare și a realizat teza de master în cadrul unui program Erasmus, în Portugalia, pe tema elicopterelor – un omagiu adus profesiei tatălui său.

„Universitatea mi-a oferit o bază teoretică enormă, mai ales masteratul. Dar partea practică din liceu mă ajută și azi – să citesc o schemă electronică, să repar, să înțeleg un sistem”, explică el.

Primii pași la Agenția Spațială Europeană

În 2017, la scurt timp după finalizarea studiilor, Anatol a aplicat pentru un post de controlor de operațiuni satelitare la centrul Agenției Spațiale Europeane din Darmstadt. „Nici nu știam exact ce înseamnă operațiuni satelitare. La universitate înveți cum e construit un satelit, dar nu te gândești că el trebuie controlat zeci de ani.”

Primul an a fost dedicat instruirii intensive și adaptării într-o țară nouă. „Mi-a trebuit aproape un an să încep efectiv lucrul. Până atunci au fost doar pregătire, traininguri, integrare.”

Ce înseamnă să controlezi un satelit

În prezent, Anatol lucrează pentru misiunea Sentinel-2, parte a programului european Copernicus. Sateliții Sentinel furnizează imagini esențiale pentru monitorizarea mediului, agriculturii, dezastrelor naturale sau poluării.

Munca sa presupune monitorizarea permanentă a stării satelitului, gestionarea anomaliilor și coordonarea activităților de mentenanță. „Dacă apare o problemă, trebuie să urmezi procedurile. În spațiu, totul este bazat pe proceduri. Dacă greșești urmând procedura, înseamnă că procedura trebuie îmbunătățită.”

Sateliții au două-trei „pasuri” zilnice peste stațiile de la poli, când transmit date și primesc comenzi. Activitatea se desfășoară în ture, inclusiv noaptea și în weekend. „Ești practic tu și satelitul. Dacă apare o problemă, trebuie să știi exact ce ai de făcut.”

Promovarea și manevrele în orbită

În 2021, Anatol a fost promovat inginer de operațiuni satelitare. Responsabilitățile sale includ și manevrarea sateliților pentru evitarea coliziunilor cu resturi spațiale.

„Avem un fel de „nouă groapă de gunoi” în jurul Pământului – resturi ale activităților umane. Din când în când trebuie să manevrăm satelitul ca să nu-l pierdem. Sunt operațiuni critice.”

El a participat la două lansări – una în calitate de controlor și alta ca inginer. „Lansarea este cea mai critică fază din viața unui satelit. E pus în vârful unei rachete și orice eroare poate însemna pierderea unei investiții de sute de milioane de euro.”

Date care ajută la gestionarea crizelor

Anatol subliniază că tehnologiile spațiale sunt deja parte din viața de zi cu zi – de la GPS la aplicații precum Google Maps. Însă impactul major se vede în situații de criză.

„Au fost cazuri când ni s-a cerut să facem măsurători după furtuni puternice în nordul Italiei. Sau când a avut loc o scurgere masivă de petrol în ocean – cu imagini radar poți vedea perfect pata și extinderea ei.”

„Îți dai seama că faci parte dintr-o structură care ajută lumea”, spune el.

Spațiul – pasiune, nu îmbogățire

Întrebat despre salarii, răspunsul său este direct: „Dacă vrei să devii bogat, nu e sfera potrivită. Salariul ajunge să trăiești, să-ți creezi o familie. Devii bogat dacă ai pasiune pentru spațiu și tehnologie”.

Visul său este să participe la conferințe și publicații științifice în domeniul operațiunilor satelitare.

Despre Marte, extratereștri și echilibrul Pământului

Anatol explică și provocările explorării Planetei Marte: fereastra de lansare apare o dată la doi ani, iar zborul durează între șase și opt luni. „Noi nu avem încă experiența de a trimite un om până pe Marte și înapoi.”

În privința vieții extraterestre, rămâne prudent: „Nu știm încă. Probabilitatea să existe viață inteligentă undeva este mare. Probabilitatea să ne întâlnim este foarte mică”.

Privind Pământul din perspectivă cosmică, concluzia sa este una filozofică: „Suntem toți niște astronauți pe o navă care ne plimbă în jurul Soarelui. Câteodată trebuie să facem un zoom-out la problemele noastre”.

Un gând pentru Moldova

Anatol salută inițiativele spațiale din Republica Moldova și speră la dezvoltarea unei agenții spațiale naționale. „Aș fi bucuros să ajut cu idei. Tehnologiile spațiale pot deveni parte a economiei Moldovei.”

De la elicopterele militare ale copilăriei la coordonarea sateliților europeni, parcursul lui Anatol Cojocari demonstrează că pasiunea, educația și perseverența pot transforma un vis dintr-un sat moldovenesc într-o carieră în inima industriei spațiale europene.

Întreaga poveste a lui Anatol Cojocari o puteți descoperi mai jos: