Vicepremierul mai spune că sumele enorme anunțate de către partenerii externi ai Republicii Moldova se regăsesc atât în bugetul de stat pentru achitarea compensațiilor la energie, cât și în proiecte de infrastructură, efectele cărora le vom resimți mai târziu, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Vicepremierul Nicu Popescu spune că deși partenerii externi ai țării au anunțat sume impunătoare în cadrul Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, o mare parte din banii anunțați nu sunt oferiți în calitate de sprijin bugetar, ci pentru proiecte de modernizare și europenizare a țării.

„Se vehiculează sume de sute de milioane de euro, dar trebuie să înțelegem că nu toate fondurile sunt debursate imediat. Aceste procese durează uneori câteva săptămâni, alteori sunt efecte pe care le vor resimți treptat, pentru că aceste fonduri sunt investite în anumite proiecte. În același timp, Republica Moldova deja a primit mai multe tranșe de ajutor financiar în formă de granturi și de credite. FMI a transferat în luna mai 55 milioane de dolari, în iulie Guvernul Poloniei a transferat 20 de milioane de euro. Din partea României avem acordul de grant de 100 de milioane de euro, în acest an vor fi oferite 26 de milioane. În plus, România a mai anunțat sume suplimentare. Sunt sume care vin cu o cadență diferită”, a spus Nicu Popescu în cadrul emisiunii „Dimensiunea Diplomatică” de la postul public de televiziune Moldova 1.

Oficialul spune că banii partenerilor externi oferiți atât în calitate de granturi, cât și în calitate de credite la dobânzi foarte avantajoase, au menirea de a reduce consecințele războiului din Ucraina asupra economiei țării și bunăstării cetățenilor.

„Acești bani se duc pe tot ce vedem în țară. Se construiesc drumuri, se construiește calea de acces spre un nou pod pe care vrem să-l construim cu România. Va fi un nou pod între localitățile Ungheni – Ungheni (România). Anul trecut s-au subvenționat facturile la energie, acum acumulăm rezerve ca și în acest an să facem față unor situații potențial dificile. Toate sumele anunțate, încă nu toate au venit, dar toți banii sunt folosiți pentru a reduce impactul negativ al războiului. În cazul exporturilor produselor agricole, care erau în mare parte orientate spre Est, am mărit substanțial cotele de export în UE, încercăm să stabilim noi relații politice și comerciale cu state din Orientul Mijlociu, care au necesită de fructe, legume”, a mai spus ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene.

Șeful diplomației de la Chișinău mai spune că Republica Moldova mizează pe sprijin extern și la modernizarea armatei naționale. Domeniul apărării a fost neglijat timp de 30 de ani, iar neutralitatea costă mai mult decât apartenența la un bloc militar, spune oficialul.

„Nu s-a investit în modernizarea armatei, în achiziții de echipamente și armament. Din luna septembrie a anului trecut am lansat discuțiile de includere a Republicii Moldova în așa-numita facilitate europeană pentru pace, care este un program de asistență din partea UE pentru armatele statelor partenere. Primul pachet de asistență oferit Republicii Moldova a fost anunțat în decembrie. Da, suntem un stat neutru conform Constituției, dar neutralitate nu înseamnă demilitarizare. Statele neutre chiar mai mult decât statele din alianțe au nevoie de armate puternice, moderne, funcționale, care pot apăra neutralitatea”, a punctat Nicu Popescu.