Iohannis: Nu am semne că s-ar schimba abordarea proeuropeană a Moldovei

„Moldova este o preocupare foarte specială pentru noi, pentru mine, și nu doar începând din acest an, când au intrat în mari dificultăți, îi ajutăm, ci de când este România un stat democratic și Moldova s-a angajat foarte ferm pe calea pro-europeană.

Moldova are o Președintă și o majoritate parlamentară proeuropene, pro-reforme. Noi suntem bucuroși și încurajăm această cale pro-europeană și pro-reformă.

Noi facem un pic mai mult decât să îi încurajăm, îi ajutăm efectiv, cu expertiză, cu lucruri foarte concrete - energie electrică, carburant, lemn, gaz”, a afirmat Klaus Iohannis, întrebat despre situația din Republica Moldova, transmite Știri.md cu referire la adevarul.ro.

„Însă suntem foarte conștienți că, pentru oamenii simpli din Republica Moldova, lucrurile sunt foarte complicate și de aceea discutăm cu toții aliații, partenerii și prietenii pentru a găsi, și împreună, căi pentru a ajuta Republica Moldova.

Personal nu am semne că s-ar prefigura schimbări în abordarea Republicii Moldova, ci, dimpotrivă, cred că oamenii au înțeles foarte bine că este o perioadă foarte complicată, și pentru ei, și pentru noi, dar asta nu înseamnă că reformele se opresc”, a completat liderul de la Palatul Cotroceni. 

Infrastructura lipsește

Președintele României a atras atenția asupra problemelor legate de infrastructură în Republica Moldova.

„Pentru noi, în România, provocarea este mare, fiindcă, în afară de reforme și sprijin punctual, pe care suntem foarte dispuși să îl dăm, este nevoie de realizarea unei infrastructuri mult îmbunătățite de interconectare, poduri, rețele și așa mai departe, și noi suntem pregătiți ca împreună să facem toate aceste lucruri.

Sigur că este extrem de important ca Republica Moldova să rămână ferm angajată pe parcursul proeuropean și democratic, și pro-reformă, dar, pe de altă parte, este clar că și cetățenii de rând de acolo, administrațiile locale au nevoie de un sprijin suplimentar, pe care suntem dispuși să-l oferim”, a completat Klaus Iohannis. 

În schimb, șeful statului a venit cu un apel clar adresat colegilor din NATO, adică un plan practic în caz de escaladare a evenimentelor din regiune. 

„Este nevoie de mai multă forță de apărare, de descurajare pe Flancul Estic. Acest lucru l-am spus demult, de la început, ca să fiu foarte specific, și chiar astăzi, cu domnul Secretar General, am discutat aceste chestiuni.

După părerea mea, este nevoie de un număr sporit de militari aliați, dar asta nu este suficient. În plus, pentru a putea reprezenta o descurajare și apărare solidă, este nevoie de echipamente, mai exact de echipamente pre-poziționate.

Despre aceste lucruri am discutat, și despre creșterea prezenței, și despre pre-poziționarea de echipamente, la Summitul de la Madrid, însă este nevoie de concretizarea acestor decizii.

La Madrid, decizia a fost mai degrabă generică, toată lumea a fost de acord că asta trebuie făcut, dar acum doresc, cel puțin asta a fost partea mea, doresc să trecem la fapte.

În plus, este nevoie de planuri foarte concrete, ca, în cazul unui atac, să se știe foarte exact cine, ce trupe și unde trimite”, a subliniat primul om în stat.