Experți: Fondul de convergență, cel mai solid pas al Chișinăului spre reintegrare

Anunțul privind instituirea fondului a fost făcut vineri, la sediul OSCE de la Tiraspol, în cadrul întrevederii dintre reprezentanții politici ai Chișinăului și Tiraspolului. Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a declarat că, până la mijlocul lunii martie, autoritățile vor crea un fond special destinat finanțării proiectelor sociale și de infrastructură, cu scopul de a reduce diferențele economice și sociale dintre cele două maluri ale Nistrului, transmite Știri.md cu referire la europalibera.org.

Igor Boțan consideră că modelul ar putea avea la bază experiența Germaniei din anii ’90.

„În Germania, când s-au pus bazele reunificării, s-a început cu fondul, pentru că era foarte clar că trebuie depășite decalajele dintre Germania Federală, care era super dezvoltată, și Germania Democratică, aflată sub conducerea unui regim totalitar comunist. Acel program a fost pentru 30 de ani, era vorba de 2 trilioane de mărci atunci, în anul 1990, când s-au pus bazele reintegrării, și acest mecanism a funcționat”, a explicat analistul.

El a sugerat că inițiativa ar putea fi susținută și de partenerii externi ai Republicii Moldova.

„Faptul că există resurse interne poate fi un indicator pentru eventualii parteneri ai Republicii Moldova să verse și ei resurse în acest fond. Dar constituirea lui trebuie să fie însoțită și de alți pași, precum aceste întâlniri în formatul 1+1”, a adăugat Boțan.

Potrivit autorităților, fondul ar urma să fie alimentat, într-o primă etapă, din încasările suplimentare la buget obținute prin eliminarea treptată a unor scutiri fiscale și vamale aplicate companiilor din regiunea transnistreană încă din anii 2000. Un proiect de lege în acest sens a fost înregistrat vineri de un grup de deputați din partidul de guvernământ (PAS). Autorii susțin că măsura va asigura tratament egal pentru toți agenții economici din țară.

Analistul Nicolae Negru, cel de-al doilea invitat al podcastului, anticipează însă că agenții economici din stânga Nistrului se vor opune inițiativei, invocând dubla taxare, atât în bugetul Republicii Moldova, cât și în cel al administrației nerecunoscute de la Tiraspol.

„Este evident că este o nedreptate pentru oamenii de afaceri de aici, de pe malul drept, și, într-un fel, iese că Republica Moldova susține propriul separatism, fiindcă acești oameni de afaceri, totuși, plătesc pentru administrația separatistă, iar noi ne uităm așa, neutru, să zicem”, a comentat expertul.

În prezent, aproximativ 2.500 de agenți economici din stânga Nistrului figurează în registrele Agenției Servicii Publice, iar peste 70% din exporturile transnistrene din 2025 au fost direcționate către Uniunea Europeană.

„Fără steagul, fără sigla Republicii Moldova, ei nu ar putea exporta. Ei câștigă din faptul că se află în cadrul Republicii Moldova și nu sprijină statul Republica Moldova, dar plătesc administrației separatiste. Logica dictează acest pas și mă mir că până acum nu s-a ajuns la această idee”, a mai spus Nicolae Negru.