Două state UE solicită tratarea Ucrainei și Moldovei ca elemente de securitate

Participanţii la întâlnirea de la Lodz, miniștrii de externe de pe flancul estic al Alianței, s-au concentrat pe pregătirea reuniunii miniştrilor de externe ai NATO care va avea loc pe 4 şi 5 aprilie la Bruxelles şi în special a summitului NATO de la Vilnius din luna iulie, cu accent pe implementarea deciziilor summitului de la Madrid din 2022, transmite Știri.md cu referire la caleaeuropeana.ro

La finalul reuniunii, cei doi copreşedinţi ai formatului, miniştrii de externe ai României şi Poloniei, au adoptat un document de concluzii care prevede, între altele, acțiune comună pentru implementarea deciziilor adoptate la summitul de la Madrid privind postura aliată de apărare și descurajare, inclusiv apărarea înaintată și prezența militară aliată consolidată în statele B9, consolidarea relației transatlantice prin continuarea prezenței SUA în Europa, în special pe flancul estic, includerea Ucrainei și R. Moldova ca elemente importante ale viitoarei arhitecturi de securitate europene.

Aurescu a atras atenţia că ameninţarea rusă afectează securitatea flancului estic în integralitatea sa şi, prin urmare, este necesară, în oglindă, o viziune unitară la nivel aliat pentru asigurarea unei posturi de descurajare şi apărare adecvate. El a subliniat că “pentru acest scop, consolidarea prezenţei trupelor aliate pe Flancul estic este esenţială, în special a trupelor SUA, inclusiv având în vedere că legătura transatlantică reprezintă fundamentul securităţii euroatlantice”, arată MAE.

Ministrul a adus în atenţie şi necesitatea de a continua măsurile la nivel operaţional, inclusiv cu privire la grupurile de luptă de pe flancul estic din care face parte şi cel din România.

În opinia sa, sunt necesare, printre altele, prepoziţionari de echipamente şi alocarea clară de trupe de întărire, în aplicarea deciziilor Summitului de la Madrid. Bogdan Aurescu a reiterat că o apărare puternică conduce la un nivel puternic de descurajare, singurul mesaj care are efect asupra intenţiilor Rusiei.

El a pledat şi în acest context pentru continuarea sprijinului robust pentru Ucraina şi pentru consolidarea rezilienţei strategice a statelor vecine Ucrainei cele mai vulnerabile la presiunile Rusiei, precum Republica Moldova, dar şi Georgia, pentru a asigura pacea şi securitatea în regiunea Mării Negre.

Şeful diplomaţiei române a reluat solicitarea către miniştrii B9 de menţinere a unei atenţii şi implicări sporite aliate în regiunea Mării Negre, inclusiv prin reluarea prezenţei maritime aliate, indicând, de asemenea, oportunităţile viitoare de transformare a acestei regiuni într-o “veritabilă platformă pentru legături economice şi energetice între Europa, Caucaz şi Asia Centrală”.

În egală măsură, Aurescu a reiterat poziţia privind clarificarea relaţiilor viitoare ale NATO cu Rusia, plecând de la lecţiile învăţate în ultimii ani, dar mai ales de la declanşarea războiului, precum şi de la parametrii stabiliţi în Conceptul Strategic şi documentele Summitului de la Madrid, care califică Rusia ca principala ameninţare la adresa securităţii aliate. De asemenea, a pledat pentru progrese la Vilnius în ceea ce priveşte procesul de aderare a Ucrainei la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord.

Formatul București 9 (B9) este o inițiativă româno-poloneză dedicată aspectelor de securitate specifice Flancului Estic al NATO care reunește statele aliate de pe flancul estic.

A fost lansat în 2015, la București, la inițiativa comună a președinților României, Klaus Iohannis, și Poloniei, Andrzej Duda, ca răspuns la deteriorarea situației de securitate în urma anexării ilegale a Crimeii.

În 2022, formatul a discutat frecvent implicațiile substanțiale ale războiului lansat de Federația Rusă asupra Ucrainei, la diferite niveluri, inclusiv în cadrul Summitului B9 găzduit de președintele României la 10 iunie 2022, servind și ca platformă de consultare transatlantică cu SUA.

Cea mai recentă reuniune la nivel înalt a formatului a fost summitul extraordinar de la Varșovia din 22 februarie 2023, la care au participat și președintele SUA și secretarul general NATO.

Dialogul din acest format a contribuit la coagularea priorităților statelor de pe flancul estic la nivelul NATO, cu precădere în privința consolidării descurajării și apărării aliate, cu accent pe flancul estic.