Prognoză pesimistă de la FMI: Economia R. Moldova se va reduce cu 1,5%

Prețurile în creștere erodează veniturile disponibile ale populației, iar efectele adverse asupra încrederii afectează investițiile, constată FMI după ce în luna octombrie inflația anuală a atins nivelul de 34,6 la sută, reflectând impactul prețurilor în continuare înalte la resursele energetice și produsele alimentare, transmite Știri.md, cu referire la Moldstreet.

Pe de altă parte, potrivit concluziilor, situația cu finanțele publice a rămas stabilă grație volumului mai mare decât s-a așteptat a veniturilor acumulate din impozitul pe venitul persoanelor juridice și taxa pe valoarea adăugată, pe fondul unei finanțări externe considerabile și totodată a sub-executării cheltuielilor curente și celor capitale.

Grație monitorizării continui a riscurilor din sectorul financiar și perfecționării setului de instrumente macroprudențiale, băncile rămân bine capitalizate, profitabile și, în general, lichide, iar creșterea excesivă a creditării s-a temperat.

FMI apreciază că înăsprirea politicii monetare a Băncii Naționale a Moldovei a permis temperarea efectelor secundare ale inflației importate și ale întreruperilor în lanțurile de aprovizionare. Deși spune că reducerea preconizată a presiunilor inflaționiste pe termen scurt ar trebui să creeze spațiu pentru o politică monetară mai relaxată, fondul recomandă BNM să rămână vigilentă în caz dacă inflația ridicată va persista mai mult.

Totodată, FMI dezvăluie că politica bugetar-fiscală pentru anul 2023 și convenită cu experții FMI se va axa pe atenuarea efectelor economice și sociale nefaste ale invaziei Federației Ruse în Ucraina și ale celor aferente șocului energetic. În cadrul bugetar aprobat se va acorda prioritate măsurilor luate ca răspuns la creșterea costurilor de trai și măsurilor de asigurare a securității energetice. Mobilizarea veniturilor pe intern, eficientizarea cheltuielilor și consolidarea guvernanței și transparenței bugetare vor contribui la consolidarea disciplinei bugetar-fiscale și la asigurarea sustenabilității datoriei. Pentru a obține finanțare concesională și granturi de la partenerii externi de dezvoltare, vor fi necesare politici consecvente și un impuls susținut al reformelor.

În același timp, există riscuri semnificative de înrăutățire a situației. Prețurile înalte la resursele energetice, întreruperile în livrarea gazelor naturale și energiei electrice, escaladarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei și creșterea costurilor de trai ar putea înrăutăți perspectivele economice, măcina încrederea și ar pune la încercare coeziunea socială, agravând și mai mult situația și așa dificilă de luare a deciziilor de politici. „Pe de altă parte, implementarea rapidă a reformelor preconizate în cadrul programului și sprijinul continuu din partea partenerilor externi ar putea contribui la sporirea atractivității investiționale a Moldovei și la promovarea agendei sale de integrare europeană”, constată Fondul.

Misiunea FMI, condusă de Ruben Atoyan, a purtat discuții la Chișinău și apoi de la distanță cu autoritățile Republicii Moldova în perioada 31 octombrie – 29 noiembrie, în contextul celei de-a doua evaluări a programului susținut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF). La finele discuțiilor, șeful misiunii a declarat că autoritățile Republicii Moldova și FMI au ajuns la un acord la nivel de experți privind politicile economice necesare pentru finalizarea evaluării a doua a programului susținut prin Mecanismul extins de creditare și Mecanismul de finanțare extinsă. Acordul urmează a fi aprobat de Consiliul de directori executivi al FMI, ședința respectiva fiind preconizată pentru luna ianuarie 2023. Finalizarea celei de-a doua evaluări a programului va permite Republicii Moldova să acceseze 20,65 milioane drepturi speciale de tragere (circa 27 milioane dolari). Astfel, suma totală a debursărilor efectuate în cadrul programului va constitui circa 287 milioane dolari.