Politica Fiscală 2023: Ce propuneri și obiecții au asociațiile de business

Pe de altă parte, autoritățile au venit cu o serie de inițiative pozitive pentru agenții economici, precum cota zero a impozitului pentru venitul reinvestit de către Întreprinderile Mici și Mijlocii, transmite Știri.md cu referire la mold-street.com.

Acestea sunt concluziile principale ale reprezentanților mediului de afaceri și asociațiilor de business, care au discutat miercuri, în cadrul unei ședințe organizate de Agenda Națională de Business, proiectul Politicii Fiscale pentru anul 2023.

Prima obiecție a mediului de afaceri ține de data publicării proiectului spre consultări publice de către Ministerul Finanțelor. Experții au menționat că deși publicarea ar trebui făcută în jurul datei de 30 iunie, pentru ca să existe timp pentru negocieri între business și autorități, în vederea ajustării prevederilor în corespundere cu starea economiei, documentul a fost publicat abia pe 11 noiembrie, existând mult prea puțin timp pentru o ajustare calitativă.

Participanții la întrunire au formulat mai multe propuneri și obiecții, sperând ca acestea să fie luate în considerare de către autorități până la momentul adoptării documentului de către Parlament.

Majorarea exagerată a accizelor, favorizarea contrabandei

Printre cei mai afectați de prevederile politicii fiscale sunt producătorii și importatorii de produse alcoolice și de tutun. Deși calendarul fiscal existent prevede o acciză la produsele alcoolice de 5%, pentru anul viitor Ministerul Finanțelor propune o majorare de 15%. Drept urmare, în cazul băuturilor tari acciza va depăși nivelul mediu din UE și din țările vecine.

Directorul general al companiei Global Spirit, importator de băuturi alcoolice de calitate înaltă, Vitalie Slonovschi, a declarat că în Uniunea Europeană acciza pentru o mie de litri de alcool pur este de 550 de euro, pe când în Republica Moldova aceasta a ajuns deja la 602 euro, iar după majorarea cu încă 15% de la începutul anului viitor va ajunge la 672 de euro. Spre comparație, în Ucraina acciza respectivă este de 55 de euro, iar în regiunea transnistreană se aplică o acciză de 0,5 euro. Primul impact al majorării, potrivit lui Slonovschi, va fi extinderea pieței ilegale de alcool în schimbul celei legale.

„Dacă va fi votată majorarea accizei la alcool cu 15%, produsele de contrabandă vor invada piața Moldovei. Drept urmare a diminuării businessului legal cu alcool și extinderii celui ilegal, vor scădea încasările la buget din accize, iar companiile ce activează legal în domeniu, în special cele producătoare, vor fi nevoite să-și optimizeze cheltuielile pentru a supraviețui, inclusiv să reducă locuri de muncă”, a declarat omul de afaceri.

Un impact similar este descris și de jucătorii de pe piața produselor de tutun. O analiză publicată de companiile de domeniu arată că, în prezent, Republica Moldova are un calendar echilibrat de creștere graduală a ratelor la toate categoriile de produse din tutun, aprobat și inclus în Codul fiscal pentru anii 2021-2023, care prevede creșterea accizei cu 15%. Acest lucru a asigurat creșterea cu 11% a veniturilor la buget an de an. Și asta deoarece a fost asigurată o predictibilitate pentru operatorii pieței, iar comerțul ilegal cu produse de tutun a fost menținut la cote reduse, de 4,1%, în 2021.

Importatorii și comercianții de produse de tutun recomandă insistent respectarea acestui calendar, în cazul unei majorări mai puternice fiind așteptată creșterea contrabandei, care va lua locul vânzărilor legale și scăderea veniturilor la buget, așa cum s-a întâmplat în alte state. În anii 2007-2010, România, Bulgaria, Lituania, Letonia și alte state proaspăt intrate în UE au majorat acciza cu 9-10 euro / 1.000 de bucăți / an. În consecință, în 2010, comerțul ilegal cu țigarete a atins 54% în Letonia, 47% în Lituania, 40% în Bulgaria și 37% în România.

„Politica fiscală trebuie să încurajeze businessul legal și să descurajeze consumul de produse ilicite. Suntem o țară care generează contrabandă, putem ajunge la anul la o situație inversă. Pentru anul 2023, Ministerul Finanțelor a propus majorarea accizei la produsele de tutun cu 25%.

Propunerea experților este păstrarea ratelor de accize aprobate pentru anul 2023 de 15% și excluderea oricăror noi creșteri ale acestora. Acest lucru va asigura în continuare un cadru fiscal previzibil pentru operatorii pieței și în special pentru cel mai taxat produs din Republica Moldova și va proteja fluxul stabil și sustenabil de venituri la bugetul de stat, excluzând riscul escaladării comerțului ilegal, al destabilizării pieței și al pierderilor semnificative pentru bugetul de stat și afacerile legale”, susține Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”.

Prețurile de transfer, un concept prematur pentru Republica Moldova

O altă obiecție a mediului de afaceri se referă la introducerea în Codul fiscal a ”prețului de transfer”, un concept nou pentru Republica Moldova, care ar fi prematur și inoportun la moment.

Ana Groza, director executiv al Asociației Investitorilor Străini (FEA), a declarat că nu există norme metodologice de calculare a acestora, însă sunt prevăzute amenzi mari în cazul neconformării, în loc să se opteze pentru decizii cu caracter corectiv. Ea consideră introducerea acestui concept drept prematură și inoportună în acest moment, mai ales că nu a existat nicio evaluare independentă a oportunității introducerii în legislație.

„Realizarea unui dosar de transfer de prețuri se ridică la zeci de mii de euro și există foarte puține persoane pregătite să facă acest lucru în interiorul Republicii Moldova. În plus, amenzile stabilite pentru neprezentarea, prezentarea tardivă sau eronată a mapei cu prețurile de transfer sunt exagerat de mari și pot ajunge la 500.000 de lei. Totodată, textul nu specifică deloc faptul că prețurile de transfer se referă la tranzacțiile transfrontaliere, așa cum s-a discutat anterior”, a menționat Ana Groza.

O altă problemă semnalată este cea a posibilității recalificării tranzacțiilor de către orice inspector fiscal în cadrul unui control, ceea ce încalcă flagrant Codul civil - piatra de temelie a oricărui contract comercial.

Propuneri privind stimularea angajaților

Una din problemele grave care afectează businessul autohton în această perioadă este exodul forței de muncă, care s-a amplificat odată cu creșterea galopantă a inflației și scăderea nivelului real al veniturilor. În acest context, participanții la întrunire au făcut mai multe propuneri.

Asociațiile de afaceri au propus în acest sens businessului posibilitatea să ofere o indemnizație unică de 3.000 de lei angajaților cu salarii mai mici de 15 mii de lei. Ar fi o indemnizație similară cu cea pe care statul o oferă angajaților din sfera bugetară. Asociațiile solicită ca această sumă să nu fie impozitată.

Altă propunere, menită să sporească atractivitatea locurilor de muncă oferite, se referă la majorarea valorii plafon a tichetelor de masă oferite de la 70 la 100 de lei pe zi.

„Deducerea cheltuielilor pentru hrana angajaților este diferită pentru agenții economici care asigură tichete de masă și cei care asigură hrană, iar plafonul ar trebui egalizat pentru a elimina discriminările. Ar mai fi necesară și actualizarea plafonului pentru cheltuielile de transport ale angajaților, în condițiile majorării prețurilor la combustibili și la întreținerea vehiculelor”, au menționat experții.

Reprezentanții asociațiilor de business au mai remarcat necesitatea majorării scutirilor la impozitul pe venit, care ar trebui ajustate cel puțin la rata inflației. Totodată, a fost apreciată negativ excluderea plafonului maxim al taxelor locale, unii aleși locali exagerând în aplicarea unor taxe față de agenții economici.

Agricultorii și procesatorii cer prevederi care să reducă costurile alimentelor

Printre problemele sesizate de asociațiile de business se numără cota diferențiată de TVA în agricultură, ceea ce subminează regulile de bază ale concurenței de piață și încurajează importurile din zonele sau țările care au TVA mai mic. Reducerea de la 100.000 de lei la 10.000 de lei a plafonului achizițiilor cu bani cash ale materiei prime de la persoanele fizice a fost o altă problemă discutată. Reprezentanții businessului agricol sunt de părere că o astfel de prevedere va pune pe butuci unele ramuri ale agriculturii, în condițiile în care jumătate din producția agricolă provine din activitatea agricolă individuală.

O altă recomandare a mediului de afaceri este ca, într-o țară în care produsele alimentare constituie circa 40% din cheltuielile unei gospodării, politica fiscală să fie stimulativă pentru a asigura accesul populației la alimente. În condițiile în care a început procesul de aderare la UE, unde cota TVA este de 7%, 8% sau 11% la alimente, ar trebui ca și Republica Moldova să adopte o cotă a TVA unică pe tot lanțul valoric în agricultură.

Procesatorii de produse agricole au menționat dificultățile cauzate de războiul din Ucraina și pierderea unei surse de materii prime.

„O bună parte din materia primă pentru industria lactatelor era adusă până la război din Ucraina și alte state ale CSI, importurile respective fiind scutite de taxe de import. După declanșarea războiului, agenții economici au pierdut sursele respective de aprovizionare și au fost nevoiți să apeleze la furnizori din Uniunea Europeană, unde prețurile sunt mai mari și în privința cărora nu se aplică scutirea de taxe vamale”, a menționat Carolina Linte, președinta Asociației Producătorilor și Procesatorilor de Lapte.

Cota zero la impozitul pentru profitul reinvestit

Participanții la întrunire au menționat și unele prevederi pozitive ale Politicii Fiscale. Veaceslav Ioniță, expert al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) Viitorul, cel care a moderat ședința, a menționat în acest sens aplicarea cotei zero la impozitul pe venitul reinvestit pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii. Potrivit lui, această prevedere a autorităților este una înțeleaptă. Deși statul va rata venituri de circa 1,2 miliarde de lei, această scutire va permite businessului să reziste în aceste vremuri grele.

În același timp, Veaceslav Ioniță a recomandat mediului de afaceri să formuleze propunerile și recomandările de politici fiscale foarte clar. „Când oamenii de afaceri își formulează propunerile foarte clar, ei sunt auziți de autorități. Până la urmă, acestea nu sunt pornite împotriva businessului și este necesar mai mult dialog pentru a fi auziți”, a menționat el.