Expert: Moldova nu trebuie să renunțe la Duty Free. Replica lui Alaiba

"Pe lângă analiza excelentă a colegei mele (o puteți citi mai jos), aș mai accentua câteva aspecte:

Nu înțeleg de ce noi trebuie să fim proștii satului și să renunțăm la un instrument de competitivitate utilizat de TOATE țările din regiune, inclusiv cele din UE, pentru călătoriile în afara statelor non-UE. Marea Britanie după ce a ieșit din UE a reintrodus regimul Duty Free pentru călătoriile în UE", susține expertul, transmite Știri.md.

Potrivit lui, aceasta este o măsură luată discreționar, care nu face cinste deloc climatului investițional al Republicii Moldova.

"În UE, după cum vedeți și din analiză, s-au acordat 7 ani jumătate pentru ca agenții economici să se conformeze cu noua realitate. Știu, o să ziceți că e vorba de o afacere care duce la hoțul de miliarde Șor. Dar pentru potențialii investitori asta nu prea contează. Investitorii străini vor percepe asta că Guvernul poate oricând în mod discreționar lua măsuri care schimbă regulile de joc în timpul jocului. De altfel, în ultima evaluare a Departamentului de Stat al SUA privind climatul investițional din R. Moldova este inoculată și această idee", adaugă expertul economic.

"Vor avea de suferit inclusiv producătorii locali care își vând produsele prin intermediul magazinelor Duty Free, pentru care asta de facto este o formă de export.

Referitor la scutirile fiscale de 2 miliarde de lei anual se creează degeaba așteptări eronate că după abolirea regimului Duty Free încasările la buget vor crește fulminant. Doar că logica economică este diferită de logica matematică, iar după abolirea regimului dat vânzările se vor reduce cu cel puțin 70-80%, iar impactul asupra bugetului va fi unul neglijabil. 

Este eronat să zici că nu există diferență în prețurile din magazinele Duty Free și prețurile interne. Oricine a trecut prin aceste magazine și a procurat de acolo poate să vadă că prețurile în medie sunt mai mici față de prețurile percepute în alte aeroporturi", a conchis Stas Madan.

Marina Soloviova, director de program "Politici economice" în cadrul Expert-Grup, a explicat detaliat într-un comentariu părțile bune și mai puțin bune cu referire la această inițiativă:

"Conform legislației curente a Republicii Moldova [1], magazinele Duty Free reprezintă magazine licenţiate, amplasate în aeroporturile internaţionale, la bordul aeronavelor sau la punctele internaţionale de trecere a frontierei de stat, în care se comercializează cu amănuntul, sub supraveghere vamală, mărfuri persoanelor care se află în călătorie internaţională. Plasarea și comercializarea mărfurilor în magazinul Duty Free amplasat în zona plecării de pe teritoriul Republicii Moldova se efectuează fără perceperea drepturilor de import (taxe vamale, taxa pe valoarea adăugată, accize).

De menționat că magazinelor amplasate în zona intrării pe teritoriul Republicii Moldova aceste facilități nu se aplică din 01.01.2020, cu excepția agenților economici care la acel moment deja dețineau licența pentru activitatea magazinelor Duty Free (aceștia au continuat să beneficieze de facilități până la expirarea termenului de valabilitate al licenței).

De asemenea, conform noului Cod vamal ce va intra în vigoare din 01.01.2023 [3], magazinele Duty Free nu vor mai putea fi amplasate la punctele terestre de trecere a frontierei de stat.

Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (Codul vamal nr. 95/2021 – Titlul VII art. 278, 285, 343 ș.a.; Codul vamal nr. 1149/2000 – art. 1, 98, 185 ș.a.; Codul fiscal – art. 103, 104, 123 ș.a; ș.a.) a fost înregistrat în Parlamentul Republicii Moldova la 23.09.2022.

Conform modificărilor propuse, din lista regimurilor vamale speciale se exclude plasarea mărfurilor în magazinele Duty Free, se abrogă secțiunea din Codul vamal care definește și descrie activitatea magazinelor Duty Free, din Codul fiscal se elimină scutirile de TVA și accize prevăzute pentru aceste magazine, iar din Legea cu privire la tariful vamal – scutirea de taxa vamală.

Din Nomenclatorul actelor permisive eliberate pentru practicarea activităţii de întreprinzător se exclud licențele acordate pentru activitatea magazinelor Duty Free, rezultatul practic fiind abolirea completă a regimului Duty Free în Republica Moldova (cu permisiunea ca magazinele să funcționeze în continuare ca magazine obișnuite).

Argumentarea necesității de a elabora proiectul de act normativ sus-menționat, formulat de autori în nota informativă, include un șir de considerente valide.

Potrivit autorilor, scopul proiectului de lege este asigurarea unei echități fiscale pentru contribuabili și diminuarea pierderilor bugetare din neîncasarea impozitelor și taxelor la buget. 

Într-adevăr, este greu de îndreptățit moral scutirea călătorilor internaționali de unele taxe pe care restul cumpărătorilor le plătesc, deși lipsa echității morale nu înseamnă și absența sensului economic.

Scutirile de taxe oferite călătorilor internaționali mai sunt și regresive din punctul de vedere al impozitării, deoarece aduc beneficii persoanelor care călătoresc peste hotare, ce au de regulă venituri mai mari decât contribuabilii care nu călătoresc în alte țări.

De asemenea, este adevărat că vânzările prin magazinele Duty Free pot distorsiona concurența, de exemplu, în ramura transporturilor, favorizând călătoriile internaționale aeriene în detrimentul călătoriilor internaționale rutiere și feroviare (după cum am menționat mai sus, din 01.01.2023 magazinele Duty Free nu vor mai putea fi amplasate la punctele terestre de trecere a frontierei de stat).

Autorii proiectului au dreptate și atunci când spun că vânzările fără accize pot stimula consumul de tutun și alcool, ceea ce este în contradicție cu politicile statului în domeniul sănătății.

Totodată, argumentarea proiectului include și referințe la unele aspecte care, la o examinare mai minuțioasă, nu-i susțin cauza și omite alte aspecte relevante.

Astfel, autorii denunță inechitatea față de comercianții obișnuiți care nu beneficiază de statutul de Duty Free și nu sunt exceptați de la plata anumitor taxe și impozite.

Dar scutirile acordate magazinelor Duty Free reprezintă o inechitate în aceeași măsură ca și scutirile acordate exportatorilor în general.

O caracteristică comună a majorității sistemelor fiscale este că nu se percep taxe pe bunurile exportate pentru a nu le dezavantaja comparativ cu bunurile din alte țări și pentru a evita impozitarea dublă, presupunându-se că în țara de destinație ele oricum vor fi impozitate conform regulilor fiscale din țara respectivă.

În multe țări, chiar și atunci când nerezidenții cumpără mărfuri din magazinele obișnuite, ei pot ulterior solicita rambursarea TVA-ului plătit la plecarea din țară, din aceleași considerente (export).

Același lucru se referă la magazinele Duty Free, în sensul că bunurile cumpărate din ele sunt scoase din țara de vânzare și sunt importate în țara de destinație.

Cumpărarea de bunuri la magazinele Duty Free nu înseamnă că pasagerii internaționali sunt totalmente scutiți de plata taxelor pentru achizițiile lor atunci când ajung acasă (deși ei de regulă beneficiază de posibilitatea de a importa fără taxe bunuri în valoare de până la o anumită sumă sau într-o anumită cantitate limitată).

O altă obiecție a autorilor proiectului față de magazinele Duty Free este că, în pofida scutirilor, prețurile în ele nu sunt vizibil mai joase decât în alte magazine. Fără a confirma sau a infirma această situație, în absența datelor statistice, putem evalua cauzele care pot contribui la o asemenea stare de lucruri.

Așteptarea populară este că prețurile bunurilor la magazinele Duty Free vor fi mai mici decât la comercianții obișnuiți aproximativ cu suma scutirilor, dar relația dintre prețuri nu este simplă. Prețurile bunurilor la magazinele Duty Free sunt influențate de mai mulți factori, printre care prețurile din străinătate, adică din alte aeroporturi spre care zboară pasagerii, precum și de prezența concurenței domestice.

De menționat că magazinele Duty Free din Aeroportul Internațional Chișinău au aparținut de-a lungul anilor fie unui singur agent economic, fie unui șir de agenți economici înrudiți, iar încercările altor firme de a pătrunde pe această piață au fost contracarate de titulari cu înverșunare.

Dintr-o decizie publicată de Consiliul Concurenței aflăm, de exemplu, că o firmă „alungată” din aeroport în urma unui astfel de conflict a depus o cerere de arbitraj împotriva Republicii Moldova la Centrul Internațional pentru Soluționarea Litigiilor de Investiții, iar acesta a obligat Guvernul Republicii Moldova să-i restituie reclamantului 35 de milioane de lei pentru investiţiile sale în magazinul din aeroport.

Putem conchide că problema care trebuie abordată nu este regimul Duty Free per se, ci necesitatea de a dezvolta în Republica Moldova un mediu concurențial sănătos și de a îmbunătăți capacitățile instituțiilor statului pentru a putea asigura un climat de afaceri favorabil concurenței.

Un argument adus împotriva magazinelor Duty Free este și acela că ele pot fi o sursă semnificativă de contrabandă.

Aici trebuie de menționat că eforturile făcute anterior (cum ar fi eliminarea magazinelor Duty Free din zona intrării pe teritoriul Republicii Moldova, precum și excluderea, începând cu 01.01.2023, a magazinelor amplasate la punctele terestre de trecere a frontierei de stat din regimul Duty Free) înseamnă că problema menționată este în mare parte soluționată, pentru că teritoriul aeroportului este un spațiu relativ ușor de controlat.

În afară de aceasta, noul Cod vamal prevede expres sancțiuni pentru nerespectarea condiţiilor de derulare a comerţului în regim Duty Free (art. 393).

De asemenea, Codul de procedură civilă[1] conţine un capitol ce reglementează suspendarea și retragerea actelor permisive ce vizează activitatea de întreprinzător.

Pentru a nu admite contrabanda prin intermediul magazinelor Duty Free din aeroport este suficient de aplicat cadrul normativ existent și de continuat eforturile de descurajare a comportamentului corupțional în cadrul administrării vamale.

În nota informativă la proiectul propus de lege se face referire la experiența Uniunii Europene, care a abolit, în anul 1999, regimul Duty Free în interiorul UE.

Circumstanțele abolirii regimul Duty Free în UE diferă de circumstanțele din Republica Moldova în mai multe feluri importante:

• Regimul Duty Free a fost abolit în interiorul UE, dar a fost păstrat pentru călătoriile cu destinația în afara UE. Argumentarea a fost că vânzările fără taxe nu au sens în cadrul pieței unice și a uniunii fiscale, când noțiunile de export și import au dispărut. Nici în Republica Moldova nu există magazine Duty Free pentru călătoriile domestice, de exemplu, de la Chișinău la Cahul, iar ceea ce se propune este anularea regimului Duty Free pentru călătoriile externe, la care UE nu a renunțat. De notat că, după Brexit, Marea Britanie a reintrodus regimul Duty Free pentru pasagerii britanici care călătoresc în țările UE;
• În UE a existat o perioadă de tranziție de 7 ani și jumătate de la luarea deciziei în 1991 până la intrarea ei în vigoare în 1999, pentru a permite operatorilor și furnizorilor magazinelor Duty Free să exploreze modalități alternative de desfășurare a activității. În Moldova, se propune ca modificările legislative să intre în vigoare imediat în ceea ce privește stoparea acordării licențelor pentru activitatea magazinelor Duty Free, iar însuși regimul Duty Free să fie eliminat în mai puțin de un an (din 04.09.2023).

În cele din urmă, dar cel mai important, autorii proiectului de lege intenționează să încaseze venituri fiscale suplimentare ca urmare a eliminării facilităților pentru magazinele Duty Free. Pentru anul 2022, aceste facilități sunt estimate în nota informativă la cel puțin 2 miliarde de lei anual.

În absența datelor deschise despre valoarea și tipul mărfurilor vândute de magazinele Duty Free nu putem verifica dacă această estimare este corectă.

Din Raportul auditului conformității asupra administrării sistemului de facilități fiscale și vamale în anii 2020-2022 publicat de Curtea de Conturi aflăm că valoarea mărfurilor plasate în magazinele Duty Free a constituit 326.0 mil. lei în anul 2020 și 672.1 mil. lei în anul 2021, iar valoarea facilităților acordate la aceste mărfuri a constituit 1,985.1 mil. lei (în anii 2020-2021 luați împreună).

Chiar dacă acceptăm ca fiind corectă estimarea că valoarea facilităților acordate la mărfurile vândute prin magazinele Duty Free va constitui, în anul 2022, 2 miliarde de lei, aceasta însă nu înseamnă că bugetul de stat va avea încasări suplimentare de venituri din impozite și taxe în aceeași sumă în cazul anulării regimului Duty Free.

Ținând cont de faptul că din 01.01.2023 este interzisă amplasarea magazinelor Duty Free în punctele terestre de trecere a frontierei de stat, iar Aeroportul Internațional Chișinău deservește circa 20% din traficul de pasageri internaționali în Moldova, deducem că veniturile suplimentare la buget în urma abolirii complete a regimului Duty Free vor putea ajunge la maximum 0.4 miliarde de lei anual (cu presupunerea că se păstrează același volum de vânzări și nu este impact asupra altor factori).

Însă impactul măsurilor de politică economică asupra bugetului de stat nu trebuie tratat ortogonal: faptul că nu vor mai fi acordate facilități de N lei nu înseamnă că veniturile bugetului de stat vor crește cu N lei.

Impactul real al abolirii regimului Duty Free depinde de reacția consumatorilor și a comercianților.

În condițiile în care alte țări în care călătoresc pasagerii din Moldova nu abolesc și ele regimul Duty Free, iar nivelul prețurilor în Moldova nu este mai mic decât peste hotare, călătorii internaționali nu vor fi motivați să cumpere bunuri în Moldova pentru a le consuma în altă parte.

Rezidenții moldoveni care pleacă peste hotare vor cumpăra aceleași bunuri la întoarcere din străinătate din magazinele Duty Free amplasate în aeroporturi străine sau din magazinele generale din străinătate care participă la aranjamentele tax-free.

Nerezidenții care pleacă din Moldova cu tranzit prin alte aeroporturi, la fel, vor cumpăra aceleași mărfuri în alte aeroporturi. 

Astfel, accizele și taxele pe produse nu vor fi încasate în Republica Moldova, iar business-ul Duty Free pur și simplu se va muta din Moldova în alte țări.

Fostele magazine Duty Free din Moldova, devenite magazine obișnuite, vor înregistra cu mare probabilitate profituri mai mici și vor achita impozite mai reduse din activitatea de întreprinzător și mai puține contribuții din salarii.

Este posibil ca impactul negativ să se propage și în alte ramuri ale economiei, așa ca transporturile și turismul. Istoric, magazinele Duty Free au apărut ca urmare a concurenței dintre aeroporturi pentru pasageri.

Se consideră că primul magazin Duty Free din lume a apărut la aeroportul Shannon din Irlanda în 1947 pentru a-i atrage pe pasagerii companiilor aeriene transatlantice. El fost un succes imediat și a fost copiat în întreaga lume.

În măsura în care pasagerii sunt sensibili la prezența magazinelor Duty Free, un aeroport cu astfel de magazine poate atrage mai mulți pasageri, iar mai mulți pasageri înseamnă mai multe conexiuni și zboruri mai frecvente la costuri mai mici, ceea ce din nou este mai atractiv pentru pasageri.

În condițiile în care Moldova își dorește ca aeroportul Chișinău să devină un hub de tranzit internațional pentru a profita de poziția ei geografică, acest aspect trebuia să atragă mai multă atenție din partea autorilor de inițiative legislative.

Atractivitatea aeroporturilor este importantă și pentru companiile aeriene locale, pentru că pasagerii, atunci când procură biletele de avion, de fapt cumpără un „coș” format din serviciile companiei aeriene + serviciile aeroportului.

În concluzie, inițiativa de abolire completă a regimului Duty Free în Moldova poate fi în principiu susținută, cu condiția că și alte țări din regiune procedează la fel.

Fiind inițial o idee de succes, practica de deschidere a magazinelor Duty Free s-a răspândit în întreaga lume și actualmente nu atât prezența acestor magazine aduce țărilor avantaje competitive, cât absența lor creează pentru țări dezavantaje competitive.

Bunăstarea globală s-ar îmbunătăți dacă țările lumii în mod colectiv ar renunța la magazinele Duty Free, dar Moldova nu trebuie să fie pionier în această privință. Renunțarea unilaterală la regimul Duty Free nu doar nu-i va aduce beneficii fiscale, ci și îi va dezavantaja aeroportul în concurența internațională pentru pasageri. Astfel, coordonarea cu alte țări din regiune este indispensabilă abolirii.

Eliminarea de către UE a regimului Duty Free pentru călătoriile interne este un exemplu de astfel de abolire coordonată. Recomandarea este ca Moldova să negocieze cu alte țări renunțarea sincronă la magazinele Duty Free, iar până atunci să aplice alte măsuri pentru atenuarea inconvenientelor legate de funcționarea lor.

Aceste măsuri ar putea include, de exemplu, vânzarea la licitații a dreptului de amplasare la aeroport a magazinelor Duty Free.

În prezent, în conformitate cu Legea privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător, taxa pentru eliberarea licenţei pentru activitatea magazinelor Duty Free este de numai 3.250 de lei (170 de euro la cursul de schimb actual).

Atribuirea dreptului de a opera un magazin Duty Free prin licitație competitivă i-ar permite statului să recupereze cel puțin o parte din veniturile fiscale ratate din cauza scutirii de taxe și accize.

Pentru a combate ineficiențele legate de posibila contrabandă prin intermediul magazinelor Duty Free, trebuie de aplicat cadrul normativ existent care permite sancționarea agentului economic sau retragerea licenței și de continuat eforturile de descurajare a comportamentului corupțional în vamă (măsuri concrete au fost propuse în studiul „Riscurile de corupție în cadrul administrării vamale: cum presa și societatea civilă le poate monitoriza”).

În final, este recomandabil ca argumentarea proiectelor de inițiativă legislativă să nu mai fie tratată ca un exercițiu formal.

Deciziile în stat trebuie să fie fundamentate pe dovezi și analize, iar pentru aceasta notele informative la proiecte legislative trebuie să conțină argumente și calcule convingătoare, să nu omită aspecte importante și să nu creeze așteptări nerealizabile.

Aceasta nu doar va îmbunătăți rezultatele politicilor, ci și va avea un efect de convingere a publicului că modificările la legislație urmăresc binele colectiv și nu reprezintă un demers punitiv sau favorizant pentru anumite persoane sau grupuri", se arată în comentariu.

Drept urmare, deputatul PAS Dumitru Alaiba, căruia îi aparține inițiativa cu privire la lichidarea sistemului Duty Free, a venit cu o replică în urma mai multor critici, inclusiv a celor sus-menționate:

"Doar pentru că „așa e primit” nu înseamnă că așa e cel mai bine. 

„Prea radical”. 

Văd unele opinii mai rezervate despre anularea regimului Duty Free. Am văzut și un comentariu de genul „e prea radical”. Hmm... Dacă asta e radical, atunci mă tem că nu știm ce înseamnă radical. 

„Veniturile vor fi mai mici”. 

Am zis că în 2022 mărimea totală a scutirilor fiscale de care beneficiază regimul Duty Free va fi de peste 2 miliarde de lei. Au fost ani (înainte de pandemie) în care această cifră ajungea la 4 miliarde DE lei. 

Unii experți au luat această cifră și au crezut că aș insinua că atâta am aduna la buget, doar pentru a remarca faptul evident că veniturile la buget vor fi mai mici. 

Știm bine că scutirile sunt un lucru, iar veniturile la buget sunt alt lucru. Evident. Anularea unei scutiri nu înseamnă automat aceeași sumă încasată la buget. Evident. Privilegiul fiscal de 2 miliarde pe an sunt mărimea inechității, nu suma pe care o vom încasa la buget. 

Vineri de la tribuna Parlamentului am articulat asta mai clar. Estimările Ministerului Finanțelor sugerează că de la anularea regimului Duty Free ar trebui să încasăm aproximativ 500 de milioane de lei. 

Așa sau altfel, vom fi pe plus la încasări. Vom încasa bani suplimentari pe care îi vom utiliza mai eficient în interesul cetățenilor. Mai ales într-o perioadă atât de complicată. Ceea ce vrem să încasăm de la acest regim, vrem să dăm la mii de antreprenori care au nevoie de susținere. 

„Cum așa fără Duty Free? Adică, chiar cu totul?”

Înțeleg, e greu să ieșim din cutia noastră cu care ne-am obișnuit, dar e uneori foarte necesar și util. Haideți să fim mai îndrăzneți. Va fi apocalipsa? Nu. Vom încasa niște bani în plus? Da. Urmăm un principiu corect, al echității? Da. 

Însă înțeleg scepticismul. Ar fi o măsură care nu are prea multe precedente, deși ele sunt. De ce nu? 

Este o măsură care are mare sens. De ce, doar pentru că ești amplasat în zona de frontieră, trebuie să fii scutit de toate taxele? Doar pentru că „așa e primit? Pentru că e o practică (lobată de aeroporturi) în anii 50 ai secolului trecut? De atunci guvernele tot pun noi și noi reglementări în acest regim, or Duty Free din anii 80 și cel de azi sunt două lucruri FOARTE diferite. 

Lumea întreagă reflectă dacă chiar avem nevoie de Duty Free. Și noi tot ar trebui să reflectăm și să decidem cum e mai bine pentru statul nostru", a menționat Alaiba, la final completând postarea cu linkuri externe care explică de ce sistemul Duty Free trebuie eradicat.

Un studiu recent realizat de compania Novel a scos la iveală faptul că magazinele Duty Free din Republica Moldova au devenit una dintre principalele surse de țigarete pentru piața neagră din România.

Astfel, o treime din țigările din Duty Free ajunse pe piața românească sunt din magazinele Duty Free din Republica Moldova, poziția de lider revenind țigărilor produse de fabricile locale.

De notat că în Republica Moldova există două mari rețele de magazine Duty Free: una este controlată de DFM SRL, care a fost recent preluată de Arie Geler, bancher rus cu cetățenie israeliană, iar a doua este a firmei Le Bridge Corporation Limited, deținută de omul de afaceri francez Arif Franck Charles.